Smecheri de Bahlui

Am tot spus pe radio ca o sa uplodez pozele ce le-am promis pe blog. Iata ca am reusit dupa doua saptamani in care am fugit de colo colo pentru a rezolva anumite lucruri. Stiti voi. Sunt un om ocupat. Ce tare suna.

Acum doua zile in fata la Facultatea de Sport pe Copou cei de la DSPM dupa ce au primit macarale noi si performante ridicau de zor masinile parcate neregulamentar. Evident ca au blocat traficul venind cu "ditamai" utilajele pentru a fura de langa bordura 2-3 masini vai de capul lor. Probabil studentii grabiti sa nu piarda un examen si-au lasat masinile in fata facultatii. Dar legea e pentru toti. Pana cand si pentru Doamna "ritzi pitzi". Dar sa nu intram in politica.

Ziua urmatoare nici urma de DSPM in acelasi loc, de "organe" nici atat. Trafic infernal. Pe o straduta atat de mica si ingusta era o coada imensa. Evident masinile parcate unde mai alaltaieri se jucau baietii cu macaralele. Hai ca trecem si peste asta. Caldura mare, noxe, injuraturi.

Plus de asta era un istet ce a venit cu o duba Mercedes sa alimenteze un chiosc, si si-a proptit autovehiculul pe contra sens fara nici o jena.





Trecem si peste asta ?!

Ma... dar cand vezi nesimtirea de cocalar parca nu mai poti suporta. Un tanar cu un "jip" pe contra sens vine nervos din spate si depaseste toata coada ocolind rapid o alta masina ce se deplasa regulamentar. Ce sa ii faci ? Sa ii zici de maicasa parca nu e etic si moral?! Sau...



Legea e pentru toti, dar la unii nu se aplica. Cam asta e ideea. Unde sunt cei de la rutiera cand ai nevoie de ei si e taraboi in trafic?

Ca sa pun cireasa de pe tort o sa uplodez si o poza in care in fata la Felicia. Astazi la ora 12 si ceva un alt smecheras de Vaslui de data asta ocupa locul de parcare al celor cu dizabilitati, probabil ca motivul era umbra din acel loc. Eu ca tot omul parchez pe undeva pe langa. Ca de.... eu respect legea!



Imi cer scuze pentru intarziere. Dar de... sunt prins in trafic ;)
Va pupa tata !

O zi....

Buna dragii mei. E o zi frumoasa de duminica si m-am asezat confortabil in pat, am dat drumu la ventilator si am luat in mana un frappe rece. Sunt creca 30 de grade Celsius afara. Ar fi trebuit sa ies la o terasa sa ma racoresc cu un "juice naturel" de portocale. Creca iar sunt pesimist, dar acum am si motiv sa fiu. Maine am o proba foarte importanta la licenta si sincer sa fiu nu stiu daca o sa ma descurc. Intotdeauna am fost inconstient cand a venit vorba de "carte" si intotdeauna am reusit sa scap cu fata curata, cu o nota chiar acceptabila. Acum nu mai vreau o nota acceptabila, ci una de trecere. Da Doamne!

Sa va mai povestesc? Sau nu va intereseaza? ....ok. Cum spuneam. Sper sa am bafta necesara si stiu ca e un pas important in viata. Nu am nici o tragere de inima. Nu pot spune ca am facut o facultate. De ce? Poi sunt foarte multe motive. Nu tu curs festiv, nu tu colegi, nu tu o distractie studenteasca, nu tu banchet, nu tu festivitate de premiere, nu tu nimic. Ce e mai urat acum e ca profesorii au foarte mari pretentii de la noi dupa ce ani la rand nici macar nu au avut bunavointa sa se prezinte la timp la cursuri.

Ma opresc aici. Nu vreau sa continui. O sa ii iert saptamana asta. Am foarte multe sa va spun, legat de facultate. Lucruri ce abia acum le-am perceput. Dar intr-un episod viitor. Sper totusi ca regretul sa nu fie atat de mare dupa acesti ani. O saptamana, 7 zile, si cam atat. Un zambet e deajuns sa fie la final; nu am nevoie de mai mult.


Va pupa tata vostru !

N-am timp !

Iar spun ca nu am timp pentru nimic si totusi parca fac foarte multe lucruri. Ma chinui sa termin o facultate ce am inceput-o cu drag si o termin cu un gust amar. Ma chinui sa termin proiecte mai vechi ( am un deadline si trebuie sa il respect ). Ma chinui si cam asta e tot. Tot zic ca o sa ies la ceva event-uri ce se anunta in weekend dar o sa spun iar NU AM TIMP si cu toate astea tot o sa ies. In fiecare zi am impresia ca lumea din jurul meu ma sufoca cu tot felul de intrebari si imi cer fel de fel de favoruri si eu le spun sec: N-AM TIMP !.

Ceea ce ma sperie mai rau e ca vine o perioada in viata cand trebuie sa ai timp si sa inveti sa nu mai refuzi. A lucra sub stresul timpului nu e deloc usor si parca nu ma pot acomoda. Incerc, dar tot nu pot. Invatatoarea imi spunea mereu " Andrei nu il lua pe NU in brate " ... dar mie parca imi placea de el; era simpatic.

Ma chinui = n-am timp. Cand te chinui sa termini sau sa realizezi un lucru e clar ca iti fura mai mult timp, si inevitabilul se produce cand apare altceva. Ce faci atunci ? Spui raspicat N-AM TIMP ! Daca nu te-ai fi chinuit cu siguranta terminai mai repede. Incep sa bat campii nu? Intotdeauna am avut o minte de filozof, pacat ca nu am stiut sa o folosesc.

In concluzie.

N-AM TIMP !

Va pupa tata !